Cum a ajuns Spitalul Județean de Urgență Slatina în centrul unor acuzații grave de presiuni funerare, intimidări și tăcere instituțională
Un document oficial, ignorat timp de aproximativ o lună de conducerea Spitalului Județean de Urgență Slatina, descrie o situație de o gravitate extremă: folosirea morgii spitalului public ca punct de promovare pentru o firmă privată de pompe funebre, cu implicarea directă a personalului medical.
Peste toate planează o afirmație care ridică semne serioase de întrebare:
„Nu are nimeni ce să-mi facă. Sunt protejat. Știu prea multe.”
Nu este o replică dintr-un film. Este o declarație atribuită unui asistent medical de la morga SJU Slatina, consemnată într-o revenire oficială scrisă, aflată deja în circuit administrativ.
Schema semnalată în sesizare
Potrivit unei sesizări formulate de un aparținător al unei persoane decedate, un asistent medical din morga spitalului, identificat ca Cătălin, ar direcționa sistematic familiile îndoliate către o firmă privată de pompe funebre în care ar avea interese directe.
Concret, sesizarea arată că:
-
aparținătorilor li s-ar induce ideea că eliberarea corpului sau a documentelor necesare ar putea fi întârziată dacă nu acceptă „recomandarea”;
-
asistentul s-ar afla într-un conflict de interese evident, fiind concomitent angajat al spitalului public și asociat/administrator al unei firme de servicii funerare (CAT POMPE FUNEBRE SRL – CAEN 9603);
-
ar exista o rețea internă de sprijin, din care ar face parte o infirmieră din morgă (al cărei soț este angajat al aceleiași firme), precum și un al doilea asistent medical, Marian, care ar susține activ direcționarea aparținătorilor către firma colegului.
Sesizarea nu conține simple zvonuri. Sunt descrise fapte repetate, coerente și structurate, cu trimiteri clare la legislația încălcată.
În esență, momentul de maximă vulnerabilitate al familiilor – șocul pierderii unei persoane dragi – ar fi fost transformat într-o oportunitate comercială.
Într-un asemenea context, orice „recomandare” venită din partea personalului medical nu mai poate fi considerată neutră, ci devine presiune psihologică.
Ce spune legea
Cadrul legal este cât se poate de clar:
-
Legea nr. 46/2003 privind drepturile pacientului interzice orice formă de presiune pentru obținerea unor avantaje;
-
Legea nr. 95/2006 impune respectarea demnității umane și a integrității actului medical;
-
OUG nr. 144/2008 sancționează incompatibilitățile și atingerea adusă prestigiului profesiei medicale;
-
Codul deontologic al OAMGMAMR interzice folosirea poziției profesionale în interes personal.
Dacă faptele reclamate se confirmă, nu mai vorbim despre simple abateri disciplinare, ci despre o problemă sistemică, cu potențiale consecințe administrative, profesionale și chiar penale.
Tăcerea care agravează totul
Poate cel mai grav aspect este lipsa oricărui răspuns oficial timp de aproximativ o lună de la depunerea sesizării. Legea obligă instituțiile publice să comunice stadiul analizării unor astfel de plângeri, mai ales atunci când ele vizează integritatea actului medical și demnitatea umană.
Această tăcere ridică o întrebare legitimă: este vorba despre neglijență administrativă sau despre protecție instituțională?
Cu atât mai mult cu cât, potrivit documentului, angajatul vizat ar fi afirmat explicit că este „protejat”.
Apel către cititori – ȘuȘoteli din Sănătate
Dacă ați fost martori sau victime ale abuzurilor, presiunilor, practicilor neetice ori ilegalităților din sistemul de sănătate, vă invităm să ne scrieți în cadrul campaniei „Șușoteli din Sănătate”.
Ne interesează fapte reale, documente, mărturii, înregistrări sau informații verificabile.
Protejăm confidențialitatea surselor și tratăm fiecare sesizare cu maximă responsabilitate.
Tăcerea protejează abuzul. Adevărul protejează oamenii.
Drept la replică
Civis News oferă drept la replică conducerii Spitalului Județean de Urgență Slatina, persoanelor nominalizate și oricărei instituții sau entități vizate în acest articol.
Punctele de vedere pot fi transmise redacției și vor fi publicate integral, în condiții de echilibru jurnalistic.
Concluzie
Este morga Spitalului Județean de Urgență Slatina un spațiu medical sau un punct de vânzare mascat, tolerat prin tăcere?
Pentru că atunci când instituțiile nu reacționează, responsabilitatea nu mai aparține doar unor angajați, ci întregului lanț de conducere. Un lanț care urcă inevitabil spre zona decizională locală.
Civis News va urmări acest caz și va solicita răspunsuri publice clare. Într-un stat de drept, tăcerea nu este o opțiune.
Autor: Civis 23
Civis News – Vocea TA
Leave a Reply