Șușotel din administrație | Noi acuzații de fraudă la licitația pentru Centura Metropolitană Cluj. O firmă câștigătoare spune că n-a participat

Unul dintre cele mai mari proiecte de infrastructură din România, Centura Metropolitană a Clujului, estimat la peste 1 miliard de euro, este zguduit de noi acuzații grave de fraudă care ridică semne majore de întrebare asupra modului în care sunt verificate licitațiile publice și gestionate fondurile europene.

O firmă din asocierea câștigătoare neagă orice implicare

Potrivit informațiilor apărute în spațiul public, o companie inclusă oficial în asocierea declarată câștigătoare a licitației susține că nu a participat la procedură și nu și-a dat acordul pentru a fi parte din ofertă.

Reprezentanții firmei afirmă că:

nu au semnat documentele depuse la licitație;
nu au împuternicit nicio persoană să îi reprezinte;
semnăturile care apar în acte nu le aparțin.

Dacă aceste acuzații se confirmă, cazul ar putea intra în sfera falsului în acte și a fraudei în achiziții publice, cu implicații penale serioase.

Întrebările pe care administrația le ocolește

Primăria Cluj-Napoca a solicitat clarificări, iar edilul municipiului a anunțat sesizarea instituțiilor competente și a impus un termen-limită pentru lămurirea situației. Cu toate acestea, rămân întrebări esențiale la care nu există, deocamdată, răspunsuri clare:

Cum a fost validată o ofertă fără verificarea autentică a documentelor?
Cine a analizat și a aprobat componența asocierii?
Cum este posibil ca o firmă „câștigătoare” să afle ulterior că ar fi participat la licitație?

Aceste întrebări țin nu doar de acest proiect, ci de întregul mecanism de control al achizițiilor publice.

Risc real pentru fondurile europene

Miza depășește nivelul unei dispute administrative. Centura Metropolitană Cluj este legată de finanțări europene, iar orice suspiciune de fraudă poate duce la:

blocarea proiectului;
rezilierea contractului;
pierderea fondurilor europene;
aplicarea de corecții financiare suportate din bugetul de stat.

În final, costurile ar putea fi transferate direct către contribuabili.

Vârful aisbergului?

Experți în infrastructură și organizații civice avertizează că situația de la Cluj ar putea fi doar un exemplu dintr-un fenomen mai amplu, în care firme sunt incluse formal în asocieri pentru a bifa criterii de eligibilitate, fără o verificare reală a acordului acestora.

Dacă suspiciunile se confirmă, nu mai vorbim despre o simplă eroare procedurală, ci despre un eșec sistemic al administrației în gestionarea banilor publici.

Concluzie

Cazul Centurii Metropolitane Cluj scoate la lumină exact ceea ce, de multe ori, rămâne la nivel de șușoteli în administrație: documente acceptate fără verificare, responsabilități difuze și lipsa unor răspunsuri clare atunci când apar probleme majore.

Civis News va urmări evoluția acestui subiect și va reveni cu informații pe măsură ce anchetele avansează.

Apel către cititori: Dacă aveți informații suplimentare despre acest caz sau despre alte situații similare de fraudă sau nereguli în licitațiile publice, vă rugăm să ni le comunicați. Contribuția dumneavoastră poate fi esențială pentru clarificarea adevărului și protejarea fondurilor publice.

Semnat: CIVIS23