de Irina Codreanu | Civis News
Proiectul Legii Bugetului de Stat pentru anul 2026 aduce vești îngrijorătoare pentru sistemul de învățământ din România. Deși discursul oficial vorbește despre investiții și modernizare, analiza cifrelor arată o realitate diferită: fondul destinat salariilor din educație scade cu peste un miliard de lei.
Datele publicate odată cu proiectul de buget indică o schimbare clară de priorități, în care investițiile în infrastructură și proiectele europene par să cântărească mai mult decât veniturile profesorilor și ale angajaților din școli.
Elevi și profesor într-o clasă din România. Bugetul educației pentru 2026 prevede reducerea fondului de salarii din sistem.
Vezi aici: https://civisnews.ro/2026/03/10/reforma-bolojan-profesori-presiuni-educatie/
Alocare de doar 3,03% din PIB pentru educație
Pentru anul 2026, Ministerul Educației ar urma să primească aproximativ 62 de miliarde de lei, ceea ce reprezintă 3,03% din PIB-ul estimat.
La prima vedere, suma pare mai mare decât plățile efective realizate anul trecut. Totuși, raportată la bugetul aprobat inițial pentru 2025, alocarea este cu aproximativ 622 de milioane de lei mai mică, ceea ce indică o scădere reală a finanțării.
Diferența dintre promisiunile politice și execuția bugetară rămâne una dintre marile probleme ale sistemului educațional din România.
Reducere directă la capitolul salarii
Cea mai controversată prevedere din proiectul de buget vizează cheltuielile de personal.
Pentru anul 2026 sunt alocate 35,9 miliarde de lei pentru salarii, cu peste 1 miliard de lei mai puțin față de execuția preliminată din 2025.
În contextul unei inflații medii estimate la aproximativ 6,5%, această reducere nominală se traduce, în practică, într-o scădere semnificativă a puterii de cumpărare pentru profesori, personal auxiliar și angajații din sistemul de învățământ.
Specialiștii avertizează că astfel de decizii riscă să accentueze problema deficitului de personal și să descurajeze intrarea tinerilor în profesia didactică.
Creșteri pentru bunuri, servicii și proiecte europene
În paralel cu reducerea fondului de salarii, proiectul de buget prevede majorări semnificative pentru alte capitole de cheltuieli.
Printre acestea se numără:
-
Bunuri și servicii, unde este prevăzută o creștere de peste 30%, în special prin majorarea costului standard per elev.
-
Proiecte finanțate din fonduri europene și PNRR, pentru a asigura continuarea programelor de modernizare a infrastructurii școlare și a dotărilor.
Practic, statul prioritizează investițiile în clădiri și echipamente, în timp ce veniturile celor care lucrează în sistemul educațional rămân sub presiune.
Legea Educației, din nou ignorată
Situația devine și mai controversată dacă este analizată în raport cu prevederile Legii Educației nr. 198/2023.
Actul normativ stabilește că educația ar trebui să primească minimum 15% din cheltuielile bugetului general consolidat.
În realitate, bugetul propus pentru 2026 este cu aproximativ 67,6 miliarde de lei sub acest prag legal, ceea ce înseamnă că sistemul educațional primește mai puțin de jumătate din finanțarea prevăzută de lege.
Reforma educației, fără oameni?
Bugetul pentru 2026 arată o strategie în care investițiile în infrastructură și proiectele europene sunt prioritizate, în timp ce resursa umană din sistem rămâne subfinanțată.
Într-un context economic în care creșterea este estimată la doar 1%, educația riscă să rămână din nou la coada listei de priorități bugetare.
Iar fără profesori motivați și bine plătiți, orice reformă a sistemului de învățământ riscă să rămână doar pe hârtie.
Ai informații de interes public?
Aveți informații sau documente relevante pentru interesul public?
Ne puteți scrie în privat sau la adresa redacției. Confidențialitatea surselor este protejată.
📧 Email redacție: redactia@civisnews.ro
🌐 Website: www.civisnews.ro
📱 WhatsApp: 0784 997 812
Dacă apreciați demersurile Civis News, lăsați un comentariu, distribuiți articolul și urmăriți-ne pentru informații verificate și relevante.
Civis News – Vocea Ta.
Leave a Reply