Tentativa de limitare a monitorizării în spitalele de psihiatrie de maximă siguranță și un risc major pentru drepturile fundamentale
Autor: Mihaela Cuțui, Civis News
Medic, avertizor de integritate
Introducere – de ce această solicitare nu poate fi tratată ca una administrativă
Ca avertizor de integritate și ca medic care a tratat pacienți vulnerabili, am obligația profesională și morală de a semnala situațiile care creează riscuri sistemice pentru drepturile fundamentale ale persoanei.
În acest context, mi-a atras atenția o solicitare oficială transmisă către Senatul României de către Asociația Spitalelor Publice de Psihiatrie, Asociația Română de Psihiatrie și Psihoterapie și Federația SANITAS din România, solicitare semnată de dl. Iulian Pope, în calitate de președinte al Federației SANITAS.
Documentul vizează, în esență, limitarea mecanismelor de control și monitorizare în spitalele de psihiatrie, inclusiv în unități de maximă siguranță.
Reacția mea nu a fost una emoțională, ci una fundamentată pe dreptul european, memoria istorică și experiența profesională directă cu pacienți aflați în situații de maximă vulnerabilitate.
În perioada regimului comunist, spitalele de psihiatrie de maximă siguranță au fost utilizate ca instrument de represiune politică. Tocmai pentru a preveni definitiv asemenea derapaje, după 1989, legislația europeană și convențiile internaționale au instituit un regim strict de garanții, transparență și control extern.
În acest context, întrebarea reală nu este dacă semnatarii au avut sau nu intenții represive, ci ce risc creează, obiectiv, slăbirea controlului într-un domeniu coercitiv.
I. Ce se solicită, concret, în documentul transmis Senatului
Analiza documentului arată că semnatarii nu solicită:
suplimentarea personalului medical,
îmbunătățirea condițiilor de tratament,
creșterea finanțării,
reforme structurale ale sistemului de psihiatrie.
În schimb, solicită:
restrângerea atribuțiilor mecanismelor de monitorizare,
limitarea accesului ONG-urilor și al experților independenți,
reinterpretarea restrictivă a cadrului legal privind controlul extern,
diminuarea caracterului efectiv al vizitelor de monitorizare, inclusiv în spitalele de maximă siguranță.
Aceasta nu este o solicitare de reformă, ci o retragere a garanțiilor.
II. De ce spitalele de psihiatrie de maximă siguranță reprezintă un domeniu de risc constituțional
În aceste unități, statul:
dispune internări nevoluntare,
restrânge libertatea de circulație,
aplică tratamente fără consimțământ,
utilizează măsuri de contenție și izolare.
Aceste intervenții pot fi legitime medical doar în prezența unor garanții stricte și a unui control extern efectiv.
În lipsa acestora:
puterea statului asupra individului devine disproporționată,
riscul de abuz crește,
pacientul vulnerabil rămâne fără mecanisme reale de apărare.
În acest domeniu, controlul nu este un obstacol, ci o condiție de legalitate.
III. Dreptul european: controlul nu este opțional
Jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului sancționează constant statele pentru lipsa controlului efectiv în instituții care gestionează persoane private de libertate.
Articolul 3 CEDO interzice absolut tortura și tratamentele inumane sau degradante.
Articolul 5 CEDO garantează dreptul la libertate și protecția împotriva detenției arbitrare.
Comitetul pentru Prevenirea Torturii (CPT) recomandă explicit:
controale independente,
vizite regulate și neanunțate,
transparență maximă în spitalele de psihiatrie.
În Uniunea Europeană, slăbirea controlului într-un domeniu coercitiv este considerată un factor de risc democratic major.
IV. Problema juridică majoră: mandatul Federației SANITAS
Documentul semnat de dl. Iulian Pope nu menționează:
existența unei hotărâri a Consiliului Național SANITAS,
data și numărul unui vot,
procedura de adoptare a acestei poziții.
Această omisiune generează două scenarii, ambele grave:
1. Dacă nu a existat un vot, atunci președintele a acționat în afara mandatului statutar, iar federația este angajată într-un demers nevalidat.
2. Dacă a existat un vot, atunci o federație sindicală națională a decis explicit să susțină limitarea garanțiilor de protecție pentru pacienți vulnerabili, ceea ce reprezintă o derivă gravă de la rolul sindical legitim.
Ambele situații impun clarificare publică imediată.
V. Demontarea argumentelor invocate
Invocarea birocrației, a presiunii pe personal sau a unor disfuncții punctuale nu justifică reducerea controlului.
Dacă există:
deficit de personal → soluția este finanțarea,
suprasarcină administrativă → soluția este simplificarea,
probleme punctuale → soluția este corectarea lor.
Diminuarea transparenței nu este și nu poate fi o soluție.
VI. Concluzie
Abuzurile instituționale nu apar brusc. Ele încep prin slăbirea treptată a garanțiilor.
În psihiatrie, acest lucru nu este o chestiune administrativă, ci una de drepturi fundamentale.
A cere „liniște” instituțională în spitale de maximă siguranță, prin reducerea controlului extern, înseamnă ignorarea lecțiilor trecutului și a obligațiilor prezentului.
Transparența nu este un atac. Este singura protecție reală pentru cei fără voce.
Nota autorului:
Prezentul material, împreună cu documentele analizate, va fi transmis către instituțiile europene competente:
Justiție și Consumatori (DG JUST) – Comisia Europeană
Parlamentul European – Comisiile (LIBE și JURI)
Consiliul Europei (CoE)
Agenția pentru Drepturi Fundamentale a Uniunii Europene (FRA)
Raportorului Special ONU – pentru tortură
Notă a redacției
Civis News a abordat anterior tema mecanismelor de control în spitalele de psihiatrie și a avertizat asupra riscurilor generate de diminuarea transparenței instituționale.
Publicarea acestui material se înscrie în misiunea Civis News de a apăra interesul public, drepturile pacienților și statul de drept.
Drept la replică
Civis News acordă drept la replică tuturor instituțiilor și persoanelor menționate în acest articol.
Federația SANITAS din România, Asociația Spitalelor Publice de Psihiatrie, Asociația Română de Psihiatrie și Psihoterapie, precum și reprezentanții acestora, pot transmite un punct de vedere oficial care va fi publicat integral, fără modificări, la primirea acestuia.
Întrebările Civis News pentru ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete
Susține Ministerul Sănătății limitarea mecanismelor de control extern în spitalele de psihiatrie de maximă siguranță?
A fost consultat ministerul înainte de transmiterea acestui document către Senat?
Cum justifică ministerul o eventuală reducere a transparenței într-un domeniu considerat de risc constituțional și european?
Există o poziție oficială a Guvernului privind rolul ONG-urilor și al monitorizării independente în spitalele de psihiatrie?
Așteptăm un răspuns public, clar și argumentat.
Apel către cititori
Vă invităm să: vă spuneți opinia în comentarii, propuneți soluții reale, distribuiți acest material, invitați prietenii la o dezbatere publică necesară.
Tăcerea nu este neutralitate. Este complicitate.
Redactia
Scrie-ne aici părerea ta despre această temă. Iți mulțumim. FII IMPLICAT!