Reorganizarea spitalelor și „migrația naturală”: un nou experiment pe personalul medical?

Declarațiile recente ale președintelui CNAS, Horațiu Moldovan, au reaprins una dintre cele mai sensibile teme ale sistemului de sănătate: reorganizarea spitalelor și impactul acesteia asupra personalului medical.

Oficialul afirmă că „nu se pune problema să rămână cineva pe drumuri”, dar admite că va exista „o migrație naturală” a medicilor și asistenților de la spitalele mici către cele mari, în special din motive ce țin de asigurarea gărzilor.

Afirmațiile sunt formulate cu un calm care contrastează periculos cu realitatea de la firul ierbii. Ceea ce autoritățile numesc „migrație naturală” seamănă mai degrabă cu o deplasare forțată, generată de lipsa infrastructurii, subfinanțarea cronică și incapacitatea spitalelor mici de a oferi condiții decente pentru desfășurarea actului medical.

Consorțiile – reformă necesară sau o cosmetizare a haosului?

CNAS propune asocierea spitalelor în consorții de furnizare de servicii medicale, o soluție inspirată superficial din modelele occidentale. În teorie, spitalele vor colabora, își vor împărți responsabilitățile, vor structura complementaritatea medicală și vor asigura împreună linii de gardă acolo unde individual nu pot. Sună frumos, însă întrebările care decurg sunt incomode.

Ce înseamnă pentru un spital orășenesc să devină „complementar” unui spital județean situat la 30 de kilometri? În practică, asta transformă unitatea mică într-un punct de staționare temporară pentru pacienți, înainte de a fi trimiși mai departe.

Exact ce se întâmplă deja în multe județe: femei însărcinate direcționate imediat către maternitatea județeană pentru că spitalul orășenesc nu are anestezist; pacienți cu politraumatisme redirecționați pentru că nu există CT funcțional după ora 16; bolnavi cronici plimbați între două spitale care nu reușesc să-și sincronizeze resursele.

Cu alte cuvinte, reforma nu repară nimic, ci doar oficializează degradarea și subordonarea spitalelor mici.

Coeficientul P: eliminarea unei penalizări care ascundea o problemă mai mare

Moldovan a declarat că va fi eliminat celebrul „coeficient P”, considerat o penalizare aplicată spitalelor în contractele cu CNAS. Deși nimeni din instituție nu îi poate explica originile – ceea ce spune enorm despre nivelul de transparență – eliminarea sa este prezentată ca o formă de corectare a finanțării.

În realitate, problema nu este existența sau dispariția unui coeficient, ci lipsa unei finanțări adecvate în ansamblu. Spitalele mici nu vor deveni mai eficiente doar pentru că nu mai sunt penalizate. Vor rămâne cu aceleași găuri în acoperiș, aceleași posturi vacante și aceleași secții subdimensionate. Iar fără resurse, personalul va pleca, indiferent cât de „naturală” încearcă să pară migrația în discursul politic.

Gărzile – nodul în care se rupe sistemul

Una dintre justficările principale ale reorganizării este incapacitatea spitalelor mici de a susține linii complete de gardă. Din nou, autoritățile recunosc implicit ceva ce medicii semnalează de ani de zile: spitalele mici sunt prea sărace pentru a funcționa ca unități de sine stătătoare.

Dar soluția propusă – mutarea personalului către spitalele mari pentru acoperirea gărzilor – generează alte probleme majore:

suprasolicitarea spitalelor județene, deja aflate la limită;
reducerea accesului la servicii medicale în orașele mici, care vor deveni „ambulatorii extinse”;
transport medical întârziat, ce poate face diferența între viață și moarte;
demotivarea personalului, tratat ca o resursă mobilă, nu ca profesioniști cu stabilitate în comunitate.

La toate acestea se adaugă un adevăr rostit doar în șoaptă: un sistem care împinge medicii să circule între spitale pentru a acoperi gărzile este un sistem care erodează calitatea serviciilor și crește riscul medical.

Pacientul și comunitatea – marii absenți din reforma CNAS

În tot acest discurs despre asociere, penalizare, complementaritate și redistribuire, pacientul apare doar ca figurant. Dar ce înseamnă, concret, această reorganizare pentru oamenii din orașele mici și mijlocii?

Va exista mai puțin acces la urgențe reale, pentru că spitalul lor devine doar o stație de predare.
În locul unui medic cunoscut în comunitate, vor avea parte de rotații și echipe incomplete.
Timpul de intervenție va crește, iar în medicină fiecare minut contează.
Securitatea sanitară a comunității va fi sacrificată în numele unor reorganizări grăbite.

Reforma se concentrează pe „eficiență financiară”, dar ignoră eficiența medicală și siguranța pacientului.

Cine răspunde pentru eșecurile repetate ale sistemului sanitar?

De fiecare dată când se vorbește despre reorganizare, discursul oficial evită responsabilitatea politică. Este mereu vina „sistemului”, a „moștenirilor”, a „structurilor”. Întrebarea reală este: cine administrează aceste structuri? Cine a menținut spitalele mici subfinanțate și lipsite de personal, timp de decenii?

În loc de răspunsuri, primim promisiuni cosmetizate. În loc de investiții reale, primim reorganizare pe hârtie. Iar în loc de respect pentru personalul medical, primim explicații despre „migrații naturale”.

Concluzie: fără investiții reale, reorganizarea este doar o mutare a problemelor

Reorganizarea spitalelor poate fi benefică doar dacă este însoțită de investiții masive în echipamente, resursă umană, transport medical, digitalizare și politici coerente de retenție a medicilor. Altfel, nu este decât o redistribuire a sărăciei și o amplificare a inegalităților între județe.

Personalul medical nu are nevoie de migrație. Are nevoie de stabilitate, respect și condiții sigure pentru a-și practica meseria.
Pacienții nu au nevoie de rute noi de trimitere. Au nevoie de spitale funcționale în comunitatea lor.

România nu mai poate continua cu improvizații.

de Irina Codreanu, Civis News

Vrei să urmărești investigațiile Civis News și să ne trimiți informații din teren?
WhatsApp: 0735 533 412
Email: redactia@civisnews.ro
Site: www.civisnews.ro
Facebook: facebook.com/CivisNews

➡ Scrie-ne, urmărește-ne, distribuie!

#CivisNews #InvestigămAdevărul #ReorganizareSpitale #SănătateRomânia #MigrațieMedicală #ReformăNuCosmetizare