15 ani pe tăcute: Cum a fost prelungit contractul OMV după Viena

Bolojan la Viena, România pe pierdere: Cum a ajuns Guvernul să prelungească pe tăcute concesiunile OMV pentru încă 15 ani

Vizita premierului Ilie Bolojan la Viena, prezentată oficial drept o deplasare de lucru „pentru dialog instituțional”, a fost urmată, la doar câteva zile, de una dintre cele mai sensibile decizii din actuala guvernare: prelungirea discretă a concesiunilor OMV Petrom pentru exploatările on-shore cu încă 15 ani, respectiv a fazei de explorare offshore din Marea Neagră cu încă 2 ani.

Decizia a fost adoptată fără dezbatere publică, fără justificări economice detaliate și fără o analiză comparativă publică care să arate ce câștigă concret statul român din această prelungire masivă.

Într-un domeniu în care orice pas ar trebui făcut cu o transparență impecabilă, Guvernul a ales varianta ușilor închise — un gest care ridică întrebări legitime despre modul în care sunt gestionate resursele naturale ale României.

Ce a obținut România? Creșterea redevențelor cu 40%. Suficient?

Executivul a anunțat o creștere cu aproximativ 40% a redevențelor on-shore. Pare mult la prima vedere. Dar cifrele reale arată altceva.

În 2024, OMV Petrom a plătit redevențe de aproximativ 155 milioane de euro pentru exploatările on-shore. Prin majorarea de 40%, suma anuală ar ajunge la aproximativ 217 milioane de euro.

Diferența reală pentru buget: aproximativ 62 milioane de euro/an.

Pe 10 ani, în condițiile în care producția și prețurile rămân constante: 620 milioane de euro în plus pentru stat.

O sumă care, pentru un buget național, contează. Dar raportată la valoarea resurselor naturale cedate încă 15 ani, devine vizibil că rezultatul este modest.

Partea nevăzută: resurse strategice fără evaluare publică

Extinderea concesiunilor nu a fost însoțită de:

nicio licitație alternativă,
nicio evaluare comparativă a pieței,
nicio analiză independentă a volumelor de resurse rămase,
nicio prezentare publică a câștigului real pentru România față de costul prelungirii.

Mai mult, extinderea se suprapune peste proiectul Neptun Deep, evaluat ca fiind cea mai importantă dezvoltare energetică a României din ultimele două decenii. În timp ce potențialul offshore este estimat la zeci de miliarde de euro, valoare brută a resursei, statul încă nu a explicat modul concret în care va fi taxată producția suplimentară, cui va fi vândut gazul și ce procent va reveni direct bugetului.

Decizia după Viena: coincidență sau continuitate opacă?

Faptul că prelungirea concesiunilor a venit exact după vizita premierului Bolojan în Austria, unde au avut loc discuții și cu reprezentanți ai OMV, nu poate fi trecut cu vederea.

Nu există dovezi publice care să indice un acord prealabil, însă cronologia și lipsa de transparență alimentează suspiciuni politice legitime.

Reacțiile politice

Opoziția critică dur modul în care Guvernul a gestionat dosarul:

există acuzații privind absența unei consultări publice minime;
se reproșează lipsa unui studiu de impact complet;
sunt cerute explicații privind baza legală a prelungirii și corelarea acesteia cu vizita oficială din Austria.

Guvernul, prin vocea premierului, susține că:

noul cadru fiscal este „mai echilibrat”;
România obține „predictibilitate energetică”;
parteneriatul cu OMV Petrom este„strategic pe termen lung”.

Însă, fără prezentarea documentelor, studiilor și scenariilor economice, aceste declarații rămân doar argumente politice, nu dovezi.

Ce rămâne în urmă: o decizie cu impact uriaș, dar fără transparență

România are dreptul – și obligația – de a administra responsabil resursele subsolului. Ele nu sunt proprietatea unui guvern vremelnic, ci bogăția unui stat întreg.

O prelungire de 15 ani acordată unui operator privat, fie el important și stabil, este un act cu implicații economice și strategice majore. O astfel de decizie nu se ia pe tăcute, nu se justifică prin două fraze și nu se explică printr-o creștere de redevență care, în cifre, este infimă față de valoarea reală a resursei.

Ceea ce lipsește din acest dosar este exact ce ar trebui să definească un stat modern: transparență, consultare și respect față de contribuabili.

Sepi Marius, Redactor-Șef – Civis News

Mesaj către cititori

Stimați cititori,

Resursele României sunt ale românilor, nu ale decidenților politici și nu ale companiilor care beneficiază de concesiuni prelungite în spatele ușilor închise. Civis News va continua să urmărească acest subiect, să verifice fiecare document care va deveni public și să publice orice informație relevantă privind administrarea resurselor naționale.

Vă invităm să ne trimiteți opiniile, întrebările sau informațiile pe care le dețineți despre acest subiect sau despre alte cazuri similare.

„ Transparența începe cu fiecare dintre noi” – Sepi Marius / Civis News

Dacă ți-a plăcut distribuie. Fii Civis News!