Deficitul bugetar: ce trebuia făcut, nu tăieri oarbe

Deficitul bugetar nu se rezolvă prin austeritate haotică. Analiză Civis News despre risipă, reforme reale și responsabilitate politică.

Ce ar fi trebuit să facă Ilie Bolojan pentru a rezolva deficitul bugetar

Deficitul bugetar al României nu este o problemă nouă, dar în ultimii ani a devenit una critică. Vorbim despre un dezechilibru structural, nu despre o criză conjuncturală.
În acest context, măsurile de tip „tăiem de peste tot” sau reducerile procentuale aplicate uniform nu rezolvă problema de fond – ci doar o amână, transferând costurile către cei mai vulnerabili.

Dacă Ilie Bolojan ar fi dorit cu adevărat să atace deficitul bugetar, soluțiile trebuiau să fie altele: mai curajoase, mai bine țintite și corecte social.

1. Oprirea risipei reale, nu tăieri oarbe

Prima măsură necesară era o radiografie publică și onestă a risipei bugetare. Nu declarații generale și procente scoase din pix, ci o listă clară, asumată politic, a cheltuielilor inutile:

agenții și autorități cu atribuții suprapuse;
instituții fără indicatori reali de performanță;
programe finanțate ani la rând fără rezultate măsurabile;
contracte umflate și externalizări fictive.

Reducerea cheltuielilor trebuia să înceapă de la vârf – administrație centrală, consilii de administrație, sinecuri politice – nu de la spitale, școli și servicii sociale.

2. Reformă administrativă reală, nu cosmetizare

România are una dintre cele mai stufoase administrații raportat la rezultate. O reformă autentică ar fi însemnat:

comasarea UAT-urilor neviabile;
reducerea drastică a funcțiilor politizate;
criterii clare de performanță pentru managementul public;
digitalizare funcțională, nu platforme scumpe care nu comunică între ele.

Fără această reformă, orice ajustare bugetară rămâne temporară și înșelătoare

3. Colectare mai bună, nu presiune pe cei corecți

Deficitul nu provine doar din cheltuieli, ci și din incapacitatea statului de a-și încasa veniturile. România pierde anual miliarde de lei din:

evaziune fiscală;
neîncasarea TVA;
optimizare fiscală agresivă;
mari datornici protejați politic.

În loc să apese pe salariați, pensionari și servicii publice, statul trebuia să înceapă cu marea evaziune și cu excepțiile fiscale nemotivate.

4. Prioritizarea cheltuielilor

Nu toate cheltuielile sunt egale. Sănătatea, educația și serviciile sociale nu sunt „costuri”, ci investiții strategice.
Tăierile operate aici produc efecte întârziate, dar devastatoare: degradarea capitalului uman, accentuarea inegalităților și costuri mult mai mari pe termen mediu și lung.

5. Adevărul spus clar: deficitul este și o problemă de decizie politică

Deficitul bugetar nu este doar rezultatul unor erori tehnice, ci consecința unor decizii politice deliberate: promisiuni electorale fără acoperire, amânarea reformelor din rațiuni de popularitate și protejarea clientelei de partid.

Atât timp cât nimeni nu își asumă public cine a creat gaura bugetară și de ce, orice plan de redresare rămâne incomplet și lipsit de credibilitate.

6. Lipsa dialogului social

Deciziile luate peste capul societății – fără consultarea sindicatelor, profesioniștilor și societății civile – produc tensiuni sociale, neîncredere și blocaje în sistemele publice esențiale.
Reforma fiscal-bugetară trebuia construită cu cei afectați, nu impusă prin șoc administrativ.

7. Transparență totală

Un guvern care invocă austeritatea are obligația transparenței totale:

buget detaliat, ușor de înțeles pentru cetățeni;
explicații clare pentru fiecare tăiere;
criterii publice de prioritizare;
raportări trimestriale privind impactul măsurilor.

Fără transparență, austeritatea devine suspiciune, nu soluție.

Concluzie

Deficitul bugetar nu este o urgență contabilă, ci un test de onestitate politică.
România nu duce lipsă de bani, ci de curaj, competență și voință de a deranja interesele greșite.

Atât timp cât reformele lovesc în cei corecți și ocolesc zonele privilegiate, deficitul va rămâne – indiferent cine este la guvernare.

Semnat:
Marius Sepi
Redactor-șef Civis News

Apel către cititori
Civis News invită cetățenii, funcționarii și profesioniștii din sistemul public să ne trimită informații, documente și exemple concrete de risipă bugetară, privilegii nejustificate și decizii administrative abuzive. Sursele sunt protejate.