AP-STOMA: cum schimbă un ordin de ministru sistemul de stomatologie din România

RAPORT DE GUVERNANȚĂ AP-STOMA – mecanism administrativ de substituire a stomatologiei private și creare a unui sistem public paralel

I. Premisă factuală: cum a fost creat sistemul existent

În anul 1999, prin reorganizarea sistemului de asigurări de sănătate și înființarea Casei Naționale de Asigurări de Sănătate, statul român a externalizat aproape integral stomatologia.

Consecința directă:

cabinetele stomatologice au fost scoase din sistemul public;
medicii stomatologi au fost forțați să devină furnizori privați;
investițiile în infrastructură, dotări, personal și conformare au fost suportate exclusiv de medici;
relația cu statul a rămas una contractuală, limitată, plafonată și impredictibilă.

Timp de peste 25 de ani:

statul nu a construit capacitate publică reală în stomatologie;
nu a asigurat finanțare adecvată;
nu a dezvoltat prevenție;
dar a tolerat și folosit rețeaua privată ca singur furnizor real pentru populație.

Acesta este contextul obligatoriu în care trebuie analizat AP-STOMA.

II. Natura reală a AP-STOMA: nu program complementar, ci substitut sistemic

AP-STOMA nu este, din punct de vedere al designului, un program de completare a sistemului existent.

Prin textul ordinului:

finanțarea este mutată din zona asigurărilor (CNAS) în zona bugetului de stat;
implementarea este rezervată exclusiv unităților sanitare publice;
furnizorii existenți (cabinetele private) sunt excluși structural, nu accidental;
serviciile acoperite se suprapun aproape integral peste stomatologia de bază.

Aceasta este definiția unui mecanism de substituție, nu de sprijin.

III. Instrumentul ales: ordin de ministru ca vector de schimbare de sistem

AP-STOMA este instituit prin ordin de ministru, nu prin lege.

Din perspectiva guvernanței:

ordinul este un act administrativ secundar;
nu presupune dezbatere parlamentară;
nu presupune analiză de impact obligatorie;
nu creează mecanisme de protecție pentru actorii afectați.

Cu toate acestea, ordinul:

redefinește fluxurile de finanțare;
creează avantaje competitive structurale;
mută centrele de decizie;
modifică arhitectura sistemului.

Aceasta este o utilizare improprie a instrumentului administrativ, incompatibilă cu bunele practici europene.

IV. Arhitectura instituțională: concentrare totală în executiv

AP-STOMA este:

finanțat de Ministerul Sănătății;
coordonat de un colectiv desemnat de Minister;
implementat prin unități publice;
aprobat final prin ordin de ministru.

Lipsesc complet:

criterii publice de selecție a unităților;
criterii teritoriale de echitate;
mecanisme de acces pentru profesioniștii existenți;
indicatori de impact asupra pieței.

Această arhitectură creează dependență administrativă, nu echilibru.

V. Finanțarea: două regimuri juridice, un dezechilibru inevitabil

AP-STOMA este finanțat din bugetul de stat:

cu acoperirea completă a materialelor, medicamentelor, consumabilelor;
cu decontarea cheltuielilor de laborator dentar;
cu finanțare lunară predictibilă.

În paralel, stomatologia privată:

rămâne plafonată prin CNAS (sau chiar anulată);
funcționează cu tarife sub cost;
fără decontarea laboratorului;
cu birocrație și risc integral.

Rezultatul nu este competiție. Este concurență neloială prin regim juridic diferențiat.

VI. Substituirea contractelor CNAS: elementul-cheie ignorat public

Lista serviciilor eligibile în AP-STOMA include:

urgențe stomatologice uzuale;
infecții;
complicații post-extracționale;
patologie comună de prim contact.

Aceasta este stomatologia de bază, exact cea prestată de cabinetele private.

Diferența esențială:

în AP-STOMA aceste servicii sunt finanțate complet;
în privat sunt plătite de pacient sau parțial prin CNAS.

AP-STOMA nu completează CNAS. Îl înlocuiește pentru sectorul public.

VII. Filtrul specializării: excluderea medicului generalist

Textul AP-STOMA condiționează furnizarea de:

existența unor specialități;
integrarea într-o structură spitalicească;
acces la ATI pentru anestezie generală.

Majoritatea medicilor stomatologi din România sunt medici generaliști, activează în cabinete mici, nu au acces la ATI și nu sunt integrați în spitale.

Aceștia sunt excluși structural din noul circuit finanțat de stat.

VIII. Justificarea prin pacienți vulnerabili: corectă, dar extinsă artificial

Intervenția statului pentru:

pacienți cu dizabilități;
cazuri care necesită anestezie generală;

este necesară și legitimă.

Problema majoră este că AP-STOMA:

nu se limitează strict la aceste cazuri;
extinde eligibilitatea la patologie comună;
construiește infrastructură generalistă.

Astfel, o nevoie reală devine vehicul pentru schimbare de sistem.

IX. Impactul asupra cabinetelor mici: mecanism de erodare

Efectele cumulative asupra micilor furnizori privați:

pierdere de adresabilitate;
imposibilitate de competiție pe preț;
pierdere de investiții nerecuperate;
marginalizare profesională;
presiune pentru ieșire din piață sau absorbție.

Aceasta nu este o consecință accidentală. Este efectul previzibil al designului.

X. Riscuri majore de guvernanță

Lipsa:

criteriilor clare de selecție a unităților beneficiare;
analizei de impact;
mecanismelor de acces pentru profesioniștii existenți

ridică riscul legitim ca programul:

să favorizeze cercuri instituționale restrânse;
să concentreze finanțarea publică;
să distrugă rețeaua independentă;
să creeze dependență administrativă pe termen lung.

XI. Concluzie de fond

AP-STOMA nu este o reformă a stomatologiei.
Este o politică de recentralizare, realizată prin act administrativ secundar, fără mandat democratic, fără integrarea profesiei și cu efecte structurale grave asupra unei piețe create chiar de stat.

Problema nu este lipsa programelor.
Problema este schimbarea sistemului fără consimțământul celor care l-au susținut timp de 25 de ani, construindu-se un sistem public care riscă să devină platforma pentru o nouă categorie: „bugetarul privat”.

Semnat: Mihaela Cuțui, avertizor de integritate | Civis News

Proiectul ordinului de ministru: https://www.ms.ro/media/documents/AP-STOMA_FINAL_COSU_Kdv4xaK.pdf

Analiza pe textul ordinului de ministru: https://acrobat.adobe.com/id/urn:aaid:sc:EU:ecb1826b-688a-43ec-be6b-0d5492937c56

Nota redacției Civis News

Publicăm acest material ca analiză de guvernanță și politică publică, într-un domeniu cu impact major asupra sănătății populației și asupra unei profesii reglementate. Punctele de vedere exprimate aparțin autorului și ridică teme legitime de interes public.

Apel către cititori:
Invităm medicii, pacienții, reprezentanții instituțiilor și decidenții publici să participe la o dezbatere deschisă: este AP-STOMA un program necesar de corecție socială sau începutul unei substituiri netransparente a unui sistem construit prin efort privat?

Civis News – Vocea TA