Memorandum – Executări CEDO în materia Sănătății Mintale

România mimează reformele în sănătatea mintală: Planul CEDO, amânat, rescris și golit de conținut

Autor: Giorgiana Pascu
Text preluat integral, cu acordul autoarei

Evaluarea stadiului de implementare a Planului de Acțiune CEDO în domeniul sănătății mintale (Decembrie 2025)

Cum decembrie este luna cadourilor – am lecturat ultima versiune a documentului care așteaptă din mai 2024 de când a fost adoptat de Guvern și trimis la Strasbourg – implementarea la nivel national.

Pe scurt, după ce membrii Comitetului de Miniștri COE și judecătorii CEDO – au văzut cât de mult ne pasă de persoanele cu dizabilități intelectuale / psihosociale (după caz, beneficiari ai azilelor groazei ori pacienți ai spitalelor de psihiatrie supraaglomerate) – au adoptat o strategie nouă, realizând că statul român nu suferă foarte tare dacă e condamnat: în ședința din iunie 2023 au stabilit ca anual, iunie fiecare an, Guvernul să dea socoteală la Strasbourg într-o ședință dedicată doar evaluării progresului în această materie.

Printre altele – au cerut un Plan de acțiune, termene și bugete. Adoptat în mai 2024 – a fost uitat în sertar la guvern. Venea o nouă evaluare în iunie 2024 – așa că guvernul trebuia să găsească o scuză pentru că nu a făcut ce a promis: reevaluarea planului.

Memorandumul privind actualizarea Planului de acțiune 2025–2029. Acest document, care urmează să fie supus aprobării Guvernului, relevă discrepanțe majore între angajamentele internaționale asumate și realitatea de pe teren.

Eșec masiv: 29 din cele 34 de măsuri sunt expirate cu toate că Guvernul a amănat implementarea Planului pentru o reașezare. Din text reiese că Planul „se află într-o fază inițială și nu a avansat coordonat”.

Soluția? A mutat pur și simplu termenele în viitor, au renunțat la unele măsuri pentru că nu au fost realizate.

1. Blocajul instituțional și nerespectarea calendarului de implementare

Deși Planul inițial a fost aprobat în mai 2024, raportările oficiale din iunie 2025 admit că acesta se află încă într-o „fază inițială” și nu a avansat conform termenelor stabilite.

Această stagnare este cauzată în principal de:
* Întârzierea operaționalizării CNSMLA: Reorganizarea Centrului Național de Sănătate Mintală, programată inițial pentru Trimestrul III 2024, a fost finalizată abia în Trimestrul II 2025.

* Eșecul execuției pe termene: Din analiza anexelor, rezultă că 29 din cele 34 de măsuri principale (reorganizate în administrative și legislative) au termene depășite sau reprogramate, necesitând o actualizare a calendarului pentru perioada 2026-2029. Acum sunt termene pt trim IV 2025 dar a cam trecut.

2. Discrepanța dintre „măsurile realizate” și investițiile de stat

La capitolul „Măsuri realizate”, Guvernul bifează sesiunile de formare pentru procurori, avoați, judecători, experți. Ceea ce nu spun este că acestea au fost făcute de CRJ pe bani norvegieni sau ai CE ori ANABI, ori de către INM cu ei ai Consiliului Europei (HELP).

În contrast, proiectele care depind de bugetele naționale sau locale sunt blocate. Modernizarea spitalului Săpunari a eșuat din lipsa fondurilor de la Consiliul Județean Călărași, iar pentru clădirea nouă a spitalului Mavromati Botoșani (estimată la 49 milioane euro) „nu s-a putut identifica sursa de finanțare”.

3. În Comitetul care monitorizează acest plan (Anexa 3), avem 5 asociații de medici și manageri (furnizorii de servicii) și un singur ONG (CRJ).

4. Documentul confirmă că, în ciuda actualizării planului, supraaglomerarea persistă în unități critice.

De exemplu, la SPMS Pădureni-Grajduri, suprafața utilă de cazare este de 1.993 mp, în timp ce necesarul de conformare pentru cei 437 de pacienți este de 3.150 mp. Măsurile de relocare rămân pur teoretice în absența unor noi capacități hoteliere sau a serviciilor comunitare funcționale.

Spitalul de psihiatrie și pentru măsuri de siguranță din Jebel – propune o structură care și la ora actuală este depășită și face referire la un studiu despre care nu este clar la ce se referă.

5. Echipe mobile fără mașini.

MS vrea echipe mobile în comunitate, dar spitalele au refuzat să le dea mașini gratuit, iar buget pentru altele nu există.

6. Relocarea pacienților este ceva greu de imaginat.

Se promite relocarea pacienților anual, dar fără clădiri noi și fără CSMPA-uri funcționale în județe precum Giurgiu, Vrancea sau Călărași, pacienții nu au unde să plece.

7. Sănătatea mintală, o „prioritate” doar în comunicările către Strasbourg.

Deși documentul o numește „prioritate națională strategică”, valorile financiare pentru majoritatea măsurilor administrative sunt lăsate necompletate în tabele.

8. Cursuri de formare dar zero paturi.

Planul cuprinde analize, „mapări” și cursuri de formare – în sarcina societății civile sau a INM, dar lipsește bugetul clar pentru investiții în psihiatrie comunitară și în spitale.

La Pădureni-Grajduri, pacienții stau înghesuiți în 1.993 mp, deși necesarul minim de demnitate este de 3.150 mp.

9. Monitorizarea INDEPENDENTĂ

E lăsată în aer în noul plan – se vor semna protocoale cu ONGde profil – termenul stabil e permanent – dar conceptul de monitorizare independentă și inopinată nu apare în text.

În fine, lista e lungă – interesant ar fi dacă asociațiile menționate în Comitet – au solicitat și analizat planul.

Cine coordonează implementarea acestui plan din partea domnului Prim-Ministru, Ilie Bolojan? Cam așa încheiem anul 2025.

Giorgiana Pascu

Nota redacției Civis News

Documentul prezentat de Guvern sub forma unei „actualizări” confirmă lipsa unei implementări reale a obligațiilor asumate de România în fața Curții Europene a Drepturilor Omului.

Dincolo de limbajul tehnic și de raportările formale, realitatea rămâne una dură: lipsa investițiilor, supraaglomerarea, absența serviciilor comunitare și a unei monitorizări independente.

Civis News consideră că sănătatea mintală a fost tratată mai degrabă ca un exercițiu de comunicare externă decât ca o politică publică reală.

Cerem implicarea cititorilor
Dacă aveți informații, experiențe directe sau documente relevante din sistemul de sănătate mintală, vă invităm să ni le transmiteți. Doar prin presiune publică și transparență pot fi cerute răspunsuri reale autorităților.

Civis News – VOCEA TA